În anul Centenarului Marii Uniri, Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța (UOC) a organizat o conferință a istoricului basarabean Octavian Țîcu, tema fiind „Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918: reflecții după o sută de ani”. Despre destinul Basarabiei istorice și al Republicii Moldova contemporane, istoricul Octavian Țâcu se pronunță cu curaj în spațiul public, ceea ce a făcut din această conferință un eveniment de succes.
Participanții au asistat la prezentarea istoriei Basarabiei, devenită mai târziu Republica Moldova, într-o manieră ce nu a mai fost abordată, cu date concrete și cu un adevăr contestat, într-o oarecare măsură, atât de Republica Moldova, cât și de România, o istorie a unirii ,,sincere”. Am fost martorii prezentării unor mituri fundamentale legate de Unirea de la 1918, primul dintre ele fiind reprezentat de rolul trădător al Sfatului Țării, care a avut vocația inițială de a crea Republica Democrată Moldovenească în cadrul Federației Ruse, Sfat considerat trădător al intereselor naționale. Un alt mit foarte imortant este cel al instaurării puterii Sovietice, al treilea mit, unul care constituie baza unei literaturi istorice alternative susținută de actualul președinte Igor Dodon și acceptată de o mare parte a populației, este teoria conform căreia Basarabia a fost ocupată de trupele Române. Al patrulea mare mit este legat de anexarea Basarabiei, mit prins între două curente, unul majoritar care privește Republica Moldova ca pe un spațiu unic românesc și altul moldovenist care vede Republica Moldova ca pe o entitate politică diferită. Următorul mit spune că votul unirii din 27 martie a fost un vot de frică și constrângere cu prezența armatei României în interiorul Sfatului Țării. Ultimul mit este cel al istoriografiei românești, acest mit afirmând că Basarabia și-a dorit dintotdeauna unirea cu România.
Conferința a continuat cu prezentarea unor imagini controversate, surprinse înainte de unire, fotografii ce prezintă un adevăr. Un adevăr ce face trimitere la dorința conducătorilor sovietici ai vremii, de a subordona populația țării și astfel să conducă către un nou teritoriu al Uniunii Sovietice, însă, dorința tot mai mare a românilor din Basarabia, de a se uni cu România a dus la formarea Partidul Național Moldovenesc, primul partid politic al românilor din Basarabia, acesta având un rol crucial în realizarea unirii.
În anul Centenarului, în Republica Moldova încă se găsesc două mentalități total opuse. Pe de o parte sunt cei care consideră Moldova un spațiu rusesc, avându-l ca reprezentant chiar pe președintele Igor Dodon, de cealaltă parte găsindu-se cei care consideră Republica Moldova un spațiu unic românesc și care doresc unirea, reprezentată de tot mai multe localități ce au semnat un fel de declarație de unire, declarație similară cu cea semnată la 1918. O întrebare excelentă, venită din partea unei studente din Republica Moldova, l-a pus într-o oarecare dificultate pe istoricul Octavian Țîcu: ,,Este posibilă unirea în anul 2018?”. Acesta a declarat că actuala clasă politică nu dorește acestă unire.
Octavian Țîcu este cercetător coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei și și-a dedicat cercetările istoriei provinciei dintre Prut și Nistru, în perioada 1918-1940 și dramei prizonierilor români din Al Doilea Război Mondial.
