Anton Traian Antoniadis, Președintele Comunitatății Elene „Elpis” (Sursa foto: Facebook)
La data de 25 martie, grecii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Independenței. Potrivit recensământului din anul 2011, în România s-au declarat etnici greci 3.668 de persoane (Constanța – 266). Comunitate istorică, grecii și-au pus amprenta, de-a lungul timpului, pe viața culturală, socială și politică a Dobrogei. Despre semnificația zilei de 25 martie, dar și despre contribuția grecilor la dezvoltarea ținutului dobrogean, ne-a vorbit, în cadrul unui interviu, domnul Președinte Anton Traian Antoniadis.
Domnule Președinte Anton Traian Antoniadis, ce reprezintă data de 25 martie pentru greci?
25 martie reprezintă data la care a izbucnit oficial Revoluția din 1821, la Mânăstirea Sfânta Lavra, avându-l în frunte pe episcopul Palaion Patron Ghermanos. Reprezintă începutul eliberării și începutul unui război pentru independența Greciei după 4 secole de stăpânire a Imperiului Otoman.
25 martie reprezintă decizia grecilor, reprezintă transpunerea strigătului surd de asuprire de până atunci în ceva ce va duce la eliberarea mult dorită.
Reprezintă sfârșitul îndoielilor, al fricilor de până atunci și asumarea cu orice sacrificiu a riscurilor ce-l reprezintă un război pentru o țară mică, dar demnă!
Cum marchează grecii din România această sărbătoare? Ce ați pregătit la Constanța?
În Constanța, unde grecii se poate spune că au participat activ la bunăstarea acestui oraș, unde știm sigur că dăinuiesc în pace și bună înțelegere cu populația nativă pe care au gasit-o acum peste 2.000 de ani când istoria spune că au poposit aici, am pregătit pentru sâmbătă, 25 Martie, un Tedeum la Biserica Greacă Metamorfosis la ora 11.30, la ora 18.30, la Casa de Cultură a Sindicatelor va avea loc spectacolul omagial unde, în afara de programului prezentat de Comunitatea din Constanța, vor participa și membrii Comunității din Galați și, bineînțeles, alte surprize sperăm plăcute. Ziua se va încheia cu o seară grecească de neuitat la restaurantul Ankora, începând cu ora 21,00.
Sunteți la conducerea filialei Constanța a Uniunii Elene din România de un an și jumătate. Vorbiți-ne puțin, vă rugăm, despre activitatea dvs și implicit a filialei în tot acest timp.
Nu aș vrea să spun cuvinte mari și nici să las impresia că promovez cultul personalității, însă ce pot spune este că în tot acest timp am încercat să continuăm să promovăm valorice grecești, limba, portul, arta, dansul. Ce pot spune cu certitudine este că bucuria cea mai mare este să văd că în afară de implicarea normală a membrilor comunității, avem și primim continuu membri simpatizanți cărora nu numai că le plac limba și dansul grecesc și le învață cu plăcere, dar implicarea lor în alte acțiuni ale comunității este notabilă.
Si aici mă refer la deschiderea către acțiuni comunitare pe care le organizăm frecvent, acțiuni care sunt destinate nu neapărat membrilor comunității, ci tuturor celor care au nevoie de ajutor, indiferent de rasă, naționalitate sau port. În acest context, trebuie să vă vorbesc despre următorul eveniment caritabil de proporții care va avea loc înainte de Florii. Acțiunea este destinată persoanelor nevoiașe din anumite sate ale Dobrogei, unor oameni care merită să fie ajutați. Am început deja campania de strângere de haine și mai ales alimente, pentru că trebuie să recunoaștem că degeaba ies pe stradă îmbrăcați frumos de Paște sau Florii dacă nu au ce pune pe masă!
Ce v-a convins să candidați la conducerea filialei Constanța a Uniunii Elene din România?
Nu m-a convins nimic, am fost poate convins când în 1990 câțiva oameni am pus bazele acestei comunități și nu numai a acesteia, ci și a Uniunii Elene din România, iar acum, când rostim sau scriem aceste rânduri, constat că sunt unul dintre puținii supraviețuitori dintre membrii fondatori. Deci era poate o datorie să îmi depun candidatura, să continui sau să îmi aduc în continuare contribuția la această entitate. Dacă membrii comunității au socotit că aș putea face față provocării, m-au învestit prin vot pentru aceasta și, bineînțeles, le sunt recunoscător și sper să nu fac ceva ce i-ar nemulțumi!
Ce proiecte are comunitatea greacă de la malul Mării Negre?
Proiectele nu sunt în altă sferă decât a exprimării sufletului, a trăirii poate puțin mai arzătoare sau deosebite, deci toate proiectele noastre vor fi în sfera artei, muzicii, limbii, dansului și exprimării acestei stări de spirit ce ne face poate puțin mai deosebiți. Ne place să aducem bucuria în sufletele oamenilor, să vedem acel zâmbet inconfundabil, acea bucurie a sufletului pe care poate numai pentru scurte momente o putem aduce. Vor fi manifestări diverse, vom omagia poate în mod deosebit acest an, fiind Anul Ovidiu, și, bineînțeles, alte evenimente pe care le vom anunța în timp util pentru că sunt multe propuneri și idei, însă la această dată încă nu am hotărât către care vom merge, și bineînțeles participarea la evenimente caritabile, unele create de noi și altele la care vom lua parte.
Grecia este, fără doar și poate, una dintre destinațiile turistice preferate de mulți români. Vin și grecii în România? Dacă da, cu ce îi convingeți să își petreacă vacanțele aici și cât de legați sunt grecii din Grecia de frații lor din România?
Nu cred că ar trebui să lămurească cineva un grec să își petreacă vacanța aici. Grecul este un spirit mai liber, care gândește și ia decizia pe care o simte în acel moment. Însă grecii vin în România. Am observat că de la an la an crește numărul celor care vin aici. Însă atracția ar trebui să fie cuvântul de ordine. Pentru că, trebuie să recunoaștem, cel puțin în Constanța, ce avem noi în plus față de ei? Plaja nu știu dacă este mai atrăgătoare, iar dacă luăm Mamaia, de exemplu, cred că o să-l considere ca un alt cartier al Constanței nu ca o stațiune, marea, la fel, distracția, viața de noapte, este sigur puțin mai agitată aici, într-adevăr, însă doar cu asta nu știu cât se poate atrage, iar ceea ce este mai important este că, de obicei, se oferă ori condiții de lux, ori inferior calitativ, adica nu avem și oferte de mijloc.
Trebuie să recunoaștem că nu stăm deloc strălucit în domeniul serviciilor și este poate lucrul ce lipsește cel mai mult. În materie de mâncare nu putem spune că-i atragem cu un restaurant grecesc pentru că și noi când mergem în afară nu știu cât suntem de fericiți să intrăm într-un restaurant cu specific românesc. Așa că, din punctul meu de vedere bineînțeles, atunci când vom putea oferi servicii variate și mai ales calitative, numărul turiștilor se va mări într-adevăr.
Dobrogea este un tărâm binecuvântat prin prisma multitudinii de culturi care se înrepătrund, o zonă a țării cu un potențial turistic și cultural aparte. Cum evaluați colaborarea cu autoritățile locale în acest domeniu? Cât de mult conștientizează factorii decizionali din această zonă potențialul despre care aminteam?
Cred că factorii decizionali sunt, să spunem, la un început de mandat, nu știu dacă încă conștientizează nevoile sau dacă au avut timp să evalueze. Am avut într-adevăr colaborări cu autoritățile locale. Nu pot să spun că până acum nu am primit ajutor sau direcții, însă sunt sigur că se poate mai mult din partea noastră și vom încerca să facem ca proiectele să fie mai frecvente, cel puțin din partea noastră.
Ar fi păcat ca autoritățile să nu conștientizeze că potențialul acestei regiuni stă în oameni, indiferent de nație/origini/sex etc. Prin asta se caracterizează această zonă. Prin multitudine de culturi, prin multitudine de idei, prin dinamism. Important este să fie luate în seamă toate acestea și „exploatate” spre binele multitudinii locuitorilor.
Vă rugăm să transmiteți un mesaj, cu prilejul zilei de 25 martie, atât pentru comunitatea greacă, cât și pentru populația majoritară și toate celelalte comunități etnice din zona noastră.
Aici cred că vă contrazic vehement. Nu există, cel puțin pentru mine, populație majoritară și alții. Suntem toți Români, suntem toți uniți de către acest pământ pe care pășim zi de zi. Am văzut că foarte mulți fac o diferență a populației pe etnii, origini, etc. mai ales că în acest moment suntem toți membri ai Comunității Europene și nu cred că este drept. Români suntem toți, indiferent dacă strămoșii noștri au avut alte origini, indiferent dacă vorbim în paralel și o altă limbă.
Pentru că acești strămoși care au rămas aici au rămas pentru că au iubit și respectat această țară și acest pământ. Însă nu cred că, copiii mei care învață germana la școală pot fi considerați și germani. Deci în primul rând acest respect trebuie să fie unitar, pentru noi, românii, indiferent de origini, pentru că tuturor ne bate inima pentru această țară, chiar dacă avem uneori atitudini ce ne stau ascunse în ADN.
Închei deci urând tuturor să se bucure de primăvară, să acordăm respectul cuvenit unei mari sărbători a unei țări ce are mari similitudini cu România, unei țări care a trecut, precum și această țară, prin mari încercări, războaie și toate acestea pentru un țel sfânt: Independența!
Așadar, LA MULȚI ANI, Grecia!, LA MULȚI ANI, România! și Dumnezeu să ne arate pașii care trebuie urmați pentru o bună conviețuire.
