Despre identitate, comunicare și momentul 1915, cu scriitorul român de origine armeană Bedros Horasangian

Bedros Horasangian

Sub genericul „Yerevan, capitala mondială a cărții în anul 2012”, vineri, 14 septembrie 2012, la Sala „Remus Opreanu” a Prefecturii Constanța a avut loc o întâlnire – dezbatere a membrilor comunității armene din Constanța cu scriitorul Bedros Horasangian. A fost, așa cum a anunțat și afișul manifestării, prilej de taclale și povești, de discuții libere și neconvenționale.

Au fost abordate subiecte dintre cele mai diverse, unele grave, unele frumoase, altele ușor sensibile, unele plăcute, altele, pur și simplu… simple, dar pline de simboluri, toate însă au construit, ca într-un puzzle, imaginea armenilor din România de ieri, de azi și de mâine. Cuvintele au ținut locul pieselor de puzzle, iar cel care a condus cu atâta dibăcie jocul, scriitorul Bedros Horasangian, și-a demonstrat încă o dată măiestria în arta comunicării. „Eu sunt scriitor român, nu sunt scriitor armean”, a ținut să precizeze, încă de la început, Bedros Horasangian. În ciuda acestei precizări, scriitorul român Bedros Horasangian s-a dovedit a fi un fin cunoscător al sufletului armean, al spiritului armean și, bineînțeles, al culturii armene. Poveștile cu și despre armeni nu mai conteneau, rememorând parcă o lume demult apusă, iar ascultătorii săi, toți armeni, ascultau, se bucurau și se amuzau la fiecare cuvânt. Aveau și de ce… nicio vorbă nu era spusă la întâmplare… fiece cuvânt avea tâlcul său și ascundea o trăire.

„Voi cum sunteți? Pe la voi, pe la Constanța ce mai e?”, i-a întrebat de câteva ori scriitorul Bedros Horasangian pe conaționalii săi de la malul mării. Dar cum de fiecare dată îi reveneau în minte alte și alte amintiri, întrebarea sa a rămas mult timp fără răspuns… Avea și ea, totuși, tâlcul ei… Era vorba de multiculturalitatea specifică locului, era vorba de traiul laolaltă cu turcii, tătarii, grecii, bulgarii, germanii, românii și multe alte nații… Era vorba despre viața de zi cu zi a armenilor din Constanța. Era vorba de atunci și… de azi.

 

„Nu poți fi de un neam de unul singur”

Scriitorul le-a vorbit armenilor de la Constanța despre identitate și despre importanța unității pentru o comunitate etnică: „Nu poți fi de un neam de unul singur. Trebuie să aparții unei comunități atunci când vine vorba de etnie”. Nu a ocolit nici sensibila problemă a turcilor și armenilor: „A început să se miște ceva. Să nu ne facem speranțe prea mari, totuși… E o chestiune care apasă și pe istoria armenilor, și pe istoria turcilor. Trebuie foarte multă răbdare și foarte multă diplomație”, a spus Bedros Horasangian, referindu-se la momentul 1915 din istoria armenilor și turcilor. Le-a mai vorbit ascultătorilor săi despre traduceri, despre scrieri în limbi diferite, despre interpretarea acelorași subiecte în culturi diferite, despre comunicare, despre toleranță.

 

În numele propriei identități, în spiritul multiculturalității…

În acest context al multiculturalității dobrogene, al toleranței și al comunicării și profitând de prezența distinsului oaspete, președintele filialei Constanța a Uniunii Armenilor din România, Hacic Garabet, a vorbit deopotrivă despre participarea, în premieră, a Ansamblului de dansuri armenești „Echmiadzin” la a XVIII-a ediție a Festivalului Internațional al Portului, Dansului și Cântecului Popular Turco – Tătar, organizat de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România, despre evoluția impecabilă a tinerelor dansatoare și aplauzele celor aproape 2.000 de spectatori, în mare parte tătari, dar și turci, dar și despre problemele generate îcomunitate de existența în ansamblu a copiilor care nuunt de etnie armeană. Mesajul oaspetelui a fost unul singur: important este ca muzica armeneasă, dansurile armenești, cultura armeană să fie duse mai departe, să nu moară, chiar și dacă acest lucru se întâmplă cu implicarea unor persoane de altă etnie. În fond, este vorba despre toleranță și despre multiculturalitate, despre comunicarea interetnică, trăsături specifice Dobrogei, Constanței, care, fără doar și poate, trebuie să-și fi pus,  în timp, amprenta pe toate comunitățile conlocuitoare din acest colț de Europă, după cum le-a transmis oaspetele armenilor prezenți.

 

(Din)Spre „Yerevan, capitala mondială a cărții în anul 2012”…

Întâlnirea cu scriitorul Bedros Horasangian a fost, de departe, o reușită marcată în domeniul vieții culturale a comunității armenești din Constanța. Inițiativa președintelui Hacic Garabet de a-l aduce pe Bedros Horasangian la Constanța, în mijlocul armenilor de aici, s-a dovedit a fi o bună alegere pentru a reînvia arta comunicării în rândul comunității.

Cât despre tema aleasă pentru întâlnire, „Yerevan, capitala mondială a cărții în anul 2012”, rolul ei a fost acela de a reuni la „taclale și discuții libere și neconvenționale” armenii din Constanța, pornind atât de la poveștile scrise, cât și de la cele nescrise, pornind de la rolul armenilor în cultura omenirii. Și ce alt scriitor român cu suflet de armean se putea plia mai bine pe această temă dacă nu Bedros Horasangian…

Citeste si...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *