Momentul 27 ianuarie 1945 este marcat an de an la nivel internaţional. Este Ziua Internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului, zi în care în care în urmă cu 69 de ani au fost eliberaţi supravieţuitorii din cel mai mare lagăr nazist de la Auschwitz – Birkenau din Polonia.
Această comemorare a fost decisă prin Rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005.
Aurel Vainer, Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi deputat al acestei minorităţi în Parlamentul României, a acordat astăzi un interviu postului naţional de radio în cadrul căruia a reamintit că anul acesta se împlinesc şi 70 de ani de la deportarea evreilor din nordul Transilvaniei ocupate.
„Important e că s-a înţeles în lume că Holocaustul antievreiesc din anii ’40-’45 s-a terminat atunci, dar nu s-a terminat ca o filă de istorie, care trebuie foarte bine învăţată în toată lumea. (…) Şi atunci omenirea trebuie să reţină foarte bine, să memoreze şi să comemoreze anual acest Holocaust atât de crunt faţă de poporul evreu şi faţă de toţi cei care au trecut prin lagărele de concentrare nazistă ultracunoscute Auschwitz- Birkenau”, a declarat Aurel Vainer.
Luni, 27 ianuarie, în Bucureşti au avut loc o serie de acţiuni prin care a fost marcată Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului, printre ele numărându-se lansarea cărţii lui Adrian Nicolae Furtună „De ce nu plâng? Holocaustul romilor şi povestea lui adevărată. Deportarea romilor în Transnistria, mărturii, studii, documente”.
Mesaj prezidenţial
Preşedintele Traian Băsescu a transmis, de asemenea, un mesaj cu prilejul acestei zile, mesaj pe care îl redăm în continuare:
„Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este, pentru noi toți, un prilej de a reflecta la semnificația pe care o au gesturile și atitudinile noastre în fața istoriei. Această zi ne oferă posibilitatea de a ne gândi la greșelile pe care le-am comis împotriva semenilor noștri. Condamnarea Holocaustului, alături de condamnarea regimurilor totalitate și a tuturor crimelor săvârșite împotriva umanității sunt pași necesari pe care statul român i-a făcut și continuă să îi facă din dorința de a putea, în deplină libertate și responsabilitate, să-și continue evoluția. Am convingerea că societatea românească este capabilă să ofere un exemplu de bună conviețuire care să cultive demnitatea fiecărui cetățean, indiferent de minoritatea etnică sau religioasă căreia îi aparține. Avem o tradiție care poate să ne ofere premisele reale ale unui dialog constructiv, dincolo de momentele care ne-au dovedit slăbiciunea în fața extremismului și a ideologiilor totalitare.
Am încrederea că, purtând permanent în conștiință responsabilitatea împărtășită față de trecutul istoric, vom putea să consolidăm o societate a solidarității și a dialogului, prin care să dovedim, mai ales pentru generațiile care vor veni, fermitatea noastră împotriva a tot ceea ce ne poate dezumaniza.
«Să ne amintim!» respectând memoria suferinței printr-o responsabilitate asumată zi de zi și cultivând, totodată, ca fundament al acțiunii noastre individuale și politice, vocația păcii și a reconcilierii”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Preşedinţiei României.
