„Spiritul pur luptător al tătarilor s-a transformat în dorinţa de a lupta metaforic pentru afirmarea etniei”

Interviu realizat de Ateş CASIMCEALI pentru Revista UDTTMR, “KARADENIZ”

Procurorul Zafer Sadîc alături de realizatorul interviului, Ateş Casimceali

Procurorul Zafer Sadîc şi realizatorul interviului, Ateş Casimceali

Procuror evidenţiat la nivel naţional pentru merite deosebite, Zafer Sadîc întruneşte profilul tătarului cu care ne mândrim şi pe care revista Karadeniz are o plăcere aparte să îl prezinte cititorilor. În vara anului 2013 coetnicul nostru a promovat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, susţinând un examen organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, aprecierea la nivel înalt a profesionalismului de care dă dovadă procurorul criminalist fiind un motiv de bucurie pentru noi.

–         Ştiu că sunteţi absolvent al Facultăţii de drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi că la admitere concurenţa a fost de 17 candidaţi pe loc. Ce îi încurajaţi pe tinerii tătari studenţi la Drept să facă, astfel încât să atingă cel puţin succesul de care vă bucuraţi dumneavoastră în prezent?

–         Îi încurajez să respecte riguros dictonul: „Învăţaţi, învăţaţi şi iar învăţaţi şi când simţiţi că aţi obosit sau că nu mai puteţi, continuaţi să învăţaţi!”. Succesul este garantat, mai ales că tătarii, de felul lor, au o memorie logică foarte bună şi o putere de concentrare ieşită din comun.

–         Agatha Christie, figura emblematică a epocii de aur a romanelor poliţiste, a avut succes cu lecturile sale şi în ţara noastră. Credeţi că poate una dintre cele două tabere, a binelui sau a răului, să se inspire din acţiunea acestor opere? Ce alţi autori din această specie literară ne propuneţi să lecturăm?

–         Întotdeauna operele clasicilor romanelor poliţiste au avut influenţă atât asupra taberei celor buni, dar mai ales asupra taberei celor răi, căci un criminal cu educaţie şi emulaţie este cu mult mai periculos decât ucigaşul ocazional şi mult mai greu de prins, chiar dacă nu imposibil. Le recomand cu căldură, ca şi studenţilor mei de la Facultatea de drept, la disciplina Criminalistică, să citească romanul psihologic „Crimă şi pedeapsă” al lui F.M. Dostoievski, romanul poliţist „Un studiu în roşu” al lui Sir A.C. Doyle, primul în care apare personajul  Sherlock Holmes, precum şi următoarele romane ce îl au ca erou pe acest pitoresc personaj.

–         Analele istoriei certifică faptul că poporul nostru a dat dovadă de agilitate în luptele pe care le-a iniţiat. Întrucât aveţi acces la statistici, vă cerem opinia concisă la următoarea întrebare: prezintă tătarii dobrogeni reminiscenţe ale caracterului luptător din trecut?

–         Cred că spiritul pur luptător al tătarilor, demonstrat în numeroase şi nesfârşite războaie (războaie cu care personal nu sunt de acord, fiind un adept al păcii între popoare), s-a tocit, iar la tătarii dobrogeni acesta s-a transformat în dorinţa de a lupta metaforic pentru afirmarea etniei noastre şi coeziunea ei cu poporul care a primit-o şi respectat-o atâtea generaţii, mai ales că noi, tătarii, ne-am dovedit întotdeauna un tovarăş de nădejde în orice incursiune am pornit.

–         Încurajez aportul fiecărei persoane în interviurile pe care le realizez, motiv pentru care vă rog să ne povestiţi mai întâi cum aţi luat decizia de a opta pentru această meserie şi mai apoi, dacă nu este confidenţial, desfăşurarea acţiunii şi a anchetei într-un caz deosebit.

–         Am fost fermecat de discursul unui procuror pe care l-am ascultat împreună cu alţi colegi pe vremea când eram un licean nehotărât de clasa a zecea şi încă de atunci mi-am dorit să pot îmbrăţişa această profesie. Despre derularea unei anchete ar trebui să povestesc pe multe, mult prea multe pagini, însă scopul unei investigaţii penale a unei omucideri, de exemplu, rezidă în găsirea de răspunsuri la un număr de şapte întrebări clasice: cine, ce, unde, când, cum sau prin ce mijloace, pe cine, în ce scop sau cu ce mobil? Ca atare, plecând de la simpla sesizare a comiterii unei infracţiuni intenţionate împotriva vieţii unei persoane, ajungi să descoperi traseul urmat de criminal şi astfel să îl identifici şi să contribui la tragerea sa la răspundere penală. Cel mai cunoscut caz pe care l-am investigat a fost un triplu asasinat comis la data de 29 septembrie 2004 asupra unei întregi familii alcătuite din soţ, soţie şi un copil de 8 ani, în scop de jaf, iar prin munca susţinută depusă, împreună cu colegii poliţişti, am reuşit să îi identificăm pe autorii faptei, care erau doi tineri studenţi, unul român şi unul albanez, iar în urma anchetei pe care am desfăşurat-o cei doi au fost condamnaţi la detenţiune pe viaţă.

–         Tendinţa evolutivă la UDTTMR se bazează pe infuzia majorităţii tătarilor, dar mai ales a elitei. Întrucât vă stimez şi felicit pentru întreaga activitate sunt curios dacă sunteţi dispus în realizarea unui proiect în cadrul uniunii şi dacă da, care ar fi prima idee?

–         Cu mare drag m-aş implica, însă nu am voie, conform statutului magistratului, să îndeplinesc alte activităţi în afara celor de procuror şi de cadru didactic în învăţământul superior. O idee interesantă ar fi fost educarea civică a coetnicilor, prin programe de educaţie civică şi dezvoltarea cunoştinţelor juridice la un nivel înalt, aşa încât tătarii să apară în justiţie doar pe partea dreaptă a baricadei, acolo unde legea este respectată întotdeauna şi aplicată corect.

(Publicat în format print în Revista “KARADENIZ” din decembrie 2013)

Citeste si...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *