Ali Bozçalıșkan, Consulul General al Republicii Turcia la Constanța
La 36 de ani de la lovitura de stat militară condusă de generalul Kenan Evren, Turcia s-a confruntat la mijlocul lunii iulie cu o încercare eșuată, de data aceasta, de preluare a conducerii statului de către reprezentanți ai armatei. În seara zilei de 15 iulie 2016, militari turci au blocat podurile Bosfor și Fatih Sultan Mehmet din Istanbul, Parlamentul Turc de la Ankara și Palatul Prezidențial au fost atacate cu bombe, iar în apropierea celor mai importante aeroporturi de la Istanbul și Ankara s-au auzit focuri de armă. Susținătorii administrației conduse de Recep Tayyip Erdogan au ieșit în stradă, lovitura de stat pusă la cale de militari eșuând. Deși în câteva ore revolta a fost înăbușită, bilanțul a indicat sute de morți, zeci de răniți, arestări în masă și instituirea stării de urgență pentru 90 de zile. Despre situația actuală din Turcia ne-a vorbit, în cadrul unui interviu, Consulul General al Turciei la Constanța, Ali Bozçalıșkan.
Care este situația actuală din Turcia? Există riscuri în ceea ce îi privește pe cetățenii români care călătoresc în Turcia, în vacanță, cu afaceri sau la rude?
După tentativa de lovitură de stat din noaptea de 15 iulie, Parlamentul Turciei, conform Constituției, a declarat pe 21 iulie, stare de urgență pentru 90 de zile. Starea de urgență permite pedepsirea rapidă a celor care au organizat lovitura de stat, și asigură funcționarea mai rapidă, cuprinzând măsuri în acest sens, a instituțiilor statului, nu restricționează deplasarea cetățenilor. În acest context, nu există nici un risc sau restricție în a călători în Turcia pentru prietenii români.
În ultima perioadă au apărut declarații ale unor oficiali turci de prim rang care evidențiază o apropiere de Rusia și Iran. Va influența acest lucru poziția Turciei în NATO?
Turcia este un membru important al NATO. Va continua să își îndeplinească obligațiile de membru și va fi un furnizor de securitate în zonă și în lume. Este normal să își dezvolte relațiile cu state non-NATO și în mod special cu vecinii.
Unul dintre punctele divergente în relația Turciei cu Rusia în ultima perioadă a fost anexarea Crimeei. Președintele Erdogan a declarat în nenumărate rânduri că Turcia nu va recunoaște anexarea peninsulei de către Rusia. Cum este posibil ca în acest context să se vorbească totuși de o apropiere între cele două state, cunoscut fiind faptul că pentru oficialii ruși problema Crimeei este una foarte sensibilă.
Turcia nu recunoaște anexarea Crimeei de către Federația Rusă. Își va menține această poziție.
Este cunoscut faptul că tătarii și-au pus foarte mari speranțe în Turcia în scopul apărării intereselor lor în problema Crimeei. Odată cu apropierea Turciei de Rusia, cum credeți că este percepută Turcia de către tătari acum și ce mesaj are statul turc pentru aceștia?
Turcia nu a recunoscut anexarea Crimeei nici atunci când avea relații bune cu Federația Rusă. Etnicii noștri nu au nici un motiv să creadă că această atitudine a Turciei se va schimba.
Ce perspective există pentru menținerea și dezvoltarea relațiilor româno-turce?
Relațiile româno-turce sunt la nivel de parteneriat strategic. Intenţia şi scopul ambelor țări este dezvoltarea relațiilor în toate domeniile.
Ambasada SUA la Ankara a anunțat zilele trecute că familiile angajaților sunt autorizate să părăsească Turcia, ca urmare a declarării stării de urgență. De ce credeți că este privită starea de urgență ca o perioadă nesigură în Turcia, în cazul de față pentru reprezentanțele diplomatice?
Așa cum am precizat și mai sus, starea de urgență nu implică nici un fel de restricții de circulație pentru cetățenii turci sau străini. Turcia continuă să fie o țară sigură pentru călătorii.
Am citit numeroase știri despre arestări în rândul jurnaliștilor din Turcia, iar de curând s-a scris că autoritățile din Turcia închid zeci de ziare, posturi TV și radio. Potrivit presei din România este vorba despre nu mai puțin de 130 de mijloace de informare în masă de la nivel național și local. Se mai poate vorbi despre libertate de exprimare în aceste condiții în Turcia?
Turcia trece prin momente extraordinare. A fost dejucată o tentativă de lovitură de stat îndreptată împotriva unui Guvern ales legitim. Poporul a demonstrat că vrea să apere democrația. S-a descoperit că Organizația Teroristă Fethullah (FETÖ) nu are membri doar în armată, ci și în instituțiile de stat, în cele private, sau media. Este normal ca organizațiile despre care se constată că sprijină terorismul să fie închise. Acest subiect trebuie privit din această perspectivă, nu a îngrădirii libertății de exprimare. Publicațiile de opoziție care nu sprijină terorismul își desfășoară în continuare activitatea.
Democrație înseamnă vocea poporului, dar în rândul poporului pot fi puncte de vedere diferite, există majoritate și minoritate, dar vorbim și despre putere și opoziție. Este o măsură democratică reducerea la tăcere prin diferite pârghii a celor care nu împărtășesc același punct de vedere cu conducerea unui stat? Și vorbim aici despre demiteri în masă, arestări în justiție, armată, sistemul de învățământ și închiderea a numeroase mijloace de informare în masă.
În țara noastră, opoziția se poate exprima liber atât timp cât nu sprijină terorismul.
Dacă pentru cetățenii străini mesajele din partea oficialilor turci sunt că Turcia este o țară sigură, invitându-i să o viziteze în număr la fel de mare, cum este Turcia acum pentru propriii cetățeni? Există restricții de părăsire a țării, dacă da pentru cine și pe ce perioadă?
Cetățenii turci pot călători liber în afara țării. Doar funcționarii de stat au nevoie de aprobarea instituției la care lucrează.
