La împlinirea a 133 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă, Cazinoul din Constanța și frumoasa și bogata zestre culturală oferită de minoritățile etnice care trăiesc de sute de ani pe aceste meleaguri au oferit constănțenilor o interesantă lecție de istorie și cultură.
Instituția Prefectului Județului Constanța a organizat, anul acesta, o serie de manifestări cu prilejul împlinirii a 133 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Astfel că, timp de cinci zile, în Sala Remus Opreanu constănțenii au putut admira expoziția dedicată Cazinoului din Constanța și au avut ocazia să învețe câte puțin din pașii de dans ai rușilor – lipoveni, turcilor, grecilor, tătarilor și armenilor, să admire obiecte tradiționale specifice fiecărei etnii, să fredoneze cântece din folclorul minorităților și să deguste din preparatele tradiționale.
Rușii lipoveni
Prima seară a aparținut rușilor-lipoveni. Icoane, cărți religioase și obiecte tradiționale care trădau credința profundă și sinceră a acestui popor au fost expuse în sala mare a prefecturii. Dar rușii lipoveni sunt renumiți și pentru frumoasele lor cântece, interpretate de nu mai puțin frumoasele lor fete. Iar pentru a vedea că lucrurile sunt întocmai cum le știm noi din povești, au urcat pe scenă membrele Ansamblului Galubie More, de la filiala Constanța a CRLR. Spectacol deplin, aplauze furtunoase din partea unui public numeros care a făcut încă din prima seară ca sala să pară neîncăpătoare și două mândre lipovence de doar câțiva anișori care prin mișcarea lor pe ritmurile muzicii tradiționale i-au făcut pe spectatori să înțeleagă că respectul pentru propria identitate se cultivă de la cele mai fragede vârste.
Prezent la manifestări, Consulul General al Federației Ruse la Constanța, l-a felicitat pe prefectul Claudiu Palaz pentru această inițiativă de a cinsti un moment atât de important pentru istoria neamului printr-un exercițiu de multiculturalitate. „Nu vreau să intru în politica internă a României, vreau să spun numai că domnul prefect este de-al nostru”, a declarat oficialul rus, manifestându-și totodată admirația pentru fericita îmbinare a culturilor din Dobrogea.
Turcii
Au urmat în ziua a doua turcii, și ei poposind la întâlnirea cu istoria cu o suită de produse tradiționale expuse în aceeași sală mare a Prefecturii și cu niște dansatori de perspectivă în procesul lor de conservare a folclorului turcesc din Dobrogea. La 133 de ani de la instalarea autorităților românești la Constanța și revenirea Dobrogei de la Imperiul Otoman la patria mamă, comunitatea turcă s-a prezentat la evenimentele organizate de Prefectura Constanța cu dansuri, interpretate de Ansamblurile Fidanlar și Delikanlilar, tradiționalele baclavale și obiecte dintre cele mai vechi păstrate cu sfințenie în sipetul bunicilor. Corul Mehtap a readus pe buzele tuturor melodii vechi, în timp ce tânăra membră a comunității Alev Gafar a interpretat la vioară muzică clasică turcească.
Prezentă la eveniment, Consulul General al Republicii Turcia la Constanța, Füsun Aramaz, a vorbit despre importanța unor astfel de manifestări în peisajul cultural românesc, apreciind efortul depus de Instituția Prefectului în vederea organizării acestor evenimente.
Grecii
De departe cea mai antrenantă seară a fost cea a grecilor. Voia bună, bucatele alese, muzica și dansurile grecești au fost și ele la putere în cea de-a treia zi a manifestărilor de la Prefectura Constanța, manifestări ce au avut ca scop marcarea celor 133 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Programul artistic a fost asigurat de Ansamblul Elpis și de Ionuț Galani, în timp ce preotul Ioan Aurel Bolba și-a lansat, sprijinit fiind de Comunitatea Greacă „Elpis” din Constanța, lucrarea „Vacanță în Insula Corfu”.
Tătarii
Și pentru a rămâne în sfera superlativelor, cea mai aglomerată seară a fost cea a comunității tătare când numărul celor prezenți a depășit cu mult pe cel al locurilor, fie ele și în picioare. Aproximativ 250 de oameni au fost prezenți la seara tătărească, unde s-a cântat, s-a dansat, a avut loc lansarea cărții „Când apele se contopesc cu marea” a prof. Neriman Ibraim și s-au degustat apetisantele preparate culinare specifice acestei etnii. A fosct cu adevărat o seară specială pentru tătari, cu atât mai mult cu cât după mesajul transmis în limba română de prefectul Claudiu Palaz, subprefectul Aidun Curt-Mola le-a adresat conaționalilor săi câteva cuvinte în limba maternă. Prezentă și de această dată la eveniment, alăruti de liderii comunității tătare, consulul Füsun Aramaz a transmis, din nou, mesajul său de admirație față de derularea unor astfel de manifestări și față de respectul impus astfel pentru cultură, pentru istorie.
Armenii
Popor profund religios, armenii au venit, cum altfel, decât însoțiți de preotul lor cel drag care slujește de 25 de ani pentru membrii comunității din Constanța. Binecuvântarea dată de părinte a fost semnalul pentru a începe din nou petrecerea. În deschiderea manifestărilor, Carmen Dropol a transmis mesajul președintelui organizației județene, Hacic Garabet.
„Acum 133 de ani, atunci când s-a intâmplat acel act istoric, armenii erau pe acest pământ.și au fost la fel de bucuroși cu toții, la fel ca și românii. Acum, astăzi, aici, ei împărtășesc aceeași bucurie și vă mulțumesc încă o dată pentru lucrul acesta pentru că sunt armeni, dar sunt dobrogeni și sunt cetățeni români. Vă mulțumesc!”
A urmat apoi un alt mesaj încărcat de semnificații, de istorie… cel al lui Anaid Tavitian.
„Întotdeauna când m-am întâlnit cu colegi români de facultate, prieteni români, când auzeau că sunt armeancă se simțea o bucurie în glasul lor. Mie îmi place să spun că sunt mândră că sunt armeancă, dar sunt mândră că sunt dobrogeancă pentru că sunt născută aici și sunt a doua generație de armeni năcută aici, pe acest spațiu absolut fabulos care este Dobrogea”, a spus Anaid Tavitian.
Ultima seară care a marcat cei 133 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă a continuat cu muzică și dansuri tradiționale.
Fiecare din cele cinci seri a fost deschisă de prefectul Claudiu Iorga Palaz și s-a încheiat cu degustarea de produse culinare tradiționale, rușii lipoveni ianugurând chiar seria manifestărilor cu un delicios borș de pește. Ceea ce nu putem trece cu vederea este numărul mare de spectatori, veniți să cunoască frumusețea unui ținut care mustește de cultură și istorie chiar și la 133 de ani de la revenirea la patria mamă.
