Odinioară o comunitate numeroasă, armenii din România mai numără astăzi, conform datelor Recensământului din 2011, doar 1361 de persoane la nivel național, dintre care 263 în județul Constanța. Numărul redus al membrilor comunității nu influențează, însă, păstrarea și promovarea tradițiilor. Viața laică și cea religioasă își au regulile bine stabilite, completându-se reciproc și definind o comunitate respectabilă și respectată, pe cât de veche pe atât de importantă și astăzi pentru mozaicul etnic dobrogean.
Biserica a fost și este un pilon important în viața comunității armene. Aici, membrii săi, cu mic, cu mare, se adună săptămână de săptămână nu numai pentru slujba religioasă, ci și pentru a se cunoaște mai bine și pentru a consolida comunitatea. Am poposit într-o zi de duminică la Biserica Armenească „Sf. Maria” din Constanța, să îl cunoaștem pe cel care în urmă cu trei ani a venit în mijlocul comunității armene de la malul Mării Negre și de atunci o slujește cu credință și dragoste. Preotul Paroh Oshakan Khachatryan este de fel din Armenia. Acum trei ani, când a ajuns la Constanța, nu știa mare lucru despre țara noastră și cu atât mai puțin despre orașul care avea să devină „acasă”. Tânăra soție și copilul de nici un an erau centrul de greutate al universului său pe tărâm străin, unde avea să înceapă o nouă viață. Astăzi, părintele își amintește că a fost greu, așa cum este orice început departe de casă, într-o țară străină, dar mulțumește ori de câte ori are ocazia comunității din Constanța care l-a primit și l-a adoptat ca pe un fiu. Părintele Paroh Oshakan Khachatryan vorbește acum foarte bine românește și își face planuri mari. Pe de o parte privește în urmă, la toate cele pe care a reușit să le realizeze aici, iar pe de altă parte ne vorbește despre proiectele pe care le are pentru viitor.
Școala și corul, proiecte de suflet
„Acum trei ani, din ordinul Înaltpreasfinției Sale am fost chemat să păstoresc comunitatea armeană din România, mai exact pe cea din Dobrogea. Venind aici am descoperit o comunitate destul de activă, atât în ceea ce privește activitățile laice cât și cele religioase, comunitatea armeană din Constanța fiind a doua ca importanță și ca mărime din România după cea din București. Mare parte din ea era și este vorbitoare de limba armeană, ceea ce m-a bucurat. Am găsit, într-adevăr, o comunitate activă, dar totuși erau multe de făcut. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ne-am propus și am făcut o mulțime de lucruri bune în acești trei ani și sper ca și pe viitor să continuăm la fel. Problema importantă și promordială atât pentru mine cât și pentru întreaga comunitate este de a păstra spiritul comunității armene, în special prin copii și tineri și, în acest sens, am înființat o școală de duminică la care participă nu numai copii și tineri, ci și oameni mai în vârstă, care doresc să învețe limba armeană, dar și aspecte despre istoria acestei civilizații”, ne-a spus părintele. Un ajutor de nădejde este și soția sa care, fiind absolventă de Conservator, se ocupă personal de corul care activează la biserică. Format exclusiv din membri ai comunității armene, corul are un repertoriu vast, format atât din piese religioase, cât și laice, iar acest lucru îi permite să se evolueze la diferite activități. „Corul nu are o activitate strict religioasă, ci este conjugată și cu activitățile laice, astfel că le îmbinăm. Ne bucurăm de o colaborare foarte bună cu Uniunea Armenilor din România – Filiala Constanța, alături de care organizăm toate activitățile noastre”, a mai spus preotul.
Tot în cadrul bisericii funcționează și o școală de duminică, în cadrul căreia una dintre membrele comunității, Azaduhi Benlian, predă atât limba armeană, dar le vorbește participanților la cursuri și despre cultura și civilizația poporului armean. Și toate acestea pentru a nu se așterne uitarea peste zestrea culturală și spirituală a acestui neam.
Școala, corul… proiecte importante și de suflet. Preotul vorbește despre ele ca despre o muncă de echipă, o confirmare a implicării întregii comunități la reușita lor. Tot comunitatea este cea care l-a ajutat să împletească în mod plăcut slujbele religioase cu legendele țesute pe marginea sărbătorilor. „La sărbători, după slujba religioasă, vorbim și despre semnificația populară, despre tradițiile, obiceiurile specifice, așa cum sunt ele cunoscute și transmise în popor. Este important să se cunoască și acestea”, spune preotul.
Un veac de la tragicele evenimente din 1915
Anul 2015 este un an plin. Așa cum ne-a spus preotul Oshakan Khachatryan, toate proiectele acestui an sunt dedicate împlinirii a 100 de ani de la tragicele evenimente din 1915. „Noi și toate comunitățile de armeni de pretutindeni căutăm să comemorăm acest tragic eveniment și să-l facem cunoscut întregii lumi. Aici, în România, și mai ales în Constanța, multă lume nu mai știe. Căutăm să popularizăm, ne-am pregătit niște proiecte și nu cerem decât să fie cunoscut și să se facă dreptate ca să nu se mai întâmple astfel de evenimente nefericite”, a spus părintele.
În memoria acelorași tragice evenimente de acum un veac, la biserică va avea loc în ziua de 23 aprilie canonizarea martirilor ca sfinți, iar pe 24 aprilie va fi comemorarea printr-o slujbă și un tedeum.
Slujbe lunare pentru armenii din Tulcea
Un alt proiect al preotului paroh Oshakan Khachatryan odată cu venirea lui în România constă în reactivarea comunității armene din Tulcea. În acest scop, o dată pe lună preotul merge și la Tulcea, la vechea biserică armenească ce nu a mai avut un preot pentru această comunitate de dinainte de al Doilea Război Mondial. Acum, aici, se țin slujbe în limba română, biserica servind drept lăcaș de cult pentru populația majoritară. Cu toate acestea, s-a obținut permisiunea ca periodic să se oficieze și slujbe pentru cele aproximativ 20 de familii de armeni din județul Tulcea, astfel că părintele Oshakan Khachatryan, însoțit de corul bisericii de la Constanța merge o dată pe lună și acolo. Își dorește să reînvie spiritul armenesc și la Tulcea și este convins că și acest proiect va fi unul de succes.