Inițiată în 2013 de parlamentarii din județele Constanța și Tulcea, Legea privind declararea zilei de 14 noiembrie drept Ziua Dobrogei a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial în anul 2015. Ziua care a marcat istoria acestor meleaguri și care ne aduce aminte an de an de momentul în care Dobrogea a intrat sub administrație românească, acea zi de 14 noiembrie 1878 când Principele Carol I dădea citire „Proclamației către dobrogeni” și „Înaltului ordin de zi” către armată a fost consfințită, așadar, și printr-o lege drept sărbătoare oficială.
În „Proclamația către dobrogeni”, Principele Carol I menționa, printre altele: „Toţi supuşii români vor fi egali în faţa legii şi se vor bucura de aceleaşi drepturi civile şi politice, fără deosebire de rasă, de limbă sau de religie.
Deosebirea de religie, de credinţă sau de confesiune nu va putea fi o piedică pentru nici un supus român cu privire la folosinţa drepturilor sale civile şi politice, în special la admiterea în serviciile publice, în funcţiuni şi onoruri sau la exercitarea diferitelor profesiuni şi industrii.
Nu se va edita nici o restricţiune contra liberei întrebuinţări de către vreun supus român a vreunei limbi oarecare, fie în relaţiunile private sau comerciale, fie în materie de religie, de presă sau de publicaţiuni de orice natură, fie în întrunirile publice.”
A fost, așadar, momentul în care s-au pus bazele viitorului model interetnic dobrogean, care astăzi reprezintă atuul acestui ținut românesc și care are un imens potențial în dezvoltarea teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră.
Membru al uneia dintre cele mai numeroase comunități etnice din Dobrogea, cea tătară, și reprezentant al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România, consilierul local Ateș Casimceali a inițiat un proiect menit să susțină demersurile de promovare a multiculturalității dobrogene. Proiectul, care se regăsește și în Strategia culturală a municipiului Constanța pentru perioada 2021 – 2031, se referă la acordarea numelor unora dintre cele mai importante personalități care provin din rândul comunităților etnice unor străzi noi, pe măsură ce orașul se va dezvolta.
„Îmi doresc ca inițiativa mea să consolideze mozaicul multicultural și să păstreze vie amintirea unor valori ale Dobrogei și, în același timp, să ne ajute pe noi toți să ne cunoaștem mai bine între noi. Vreau să precizez faptul că nu este vorba despre un cartier al minorităților, ci, așa cum am susținut încă de la început, este vorba despre străzi cu numele unor cetățeni români, membri ai diferitelor comunități etnice de pe aceste meleaguri, personalități cu merite deosebite care au făcut cinste atât co-etnicilor lor, cât și întregului neam românesc”, a declarat Ateș Casimceali care a adresat deja invitația reprezentanților organizațiilor minorităților naționale de a înainta propuneri pentru acest proiect.