Centrul Cultural „Yunus Emre”, o poartă deschisă românilor către cultura turcă

Enes Bayrakli

Enes Bayrakli

Luna octombrie va aduce la Constanţa o nouă oportunitate de a dezvolta relaţiile dintre România şi Turcia. Pe malul mării, vizavi de Inspectoratul Şcolar Judeţean, se lucrează de zor la ultimele retuşuri pentru amenajarea impecabilă a sediului Centrului Cultural „Yunus Emre”. O instituţie similară se va deschide, de asemenea, la începutul lui octombrie, şi la Bucureşti. Despre activitatea celor două centre, despre rolul lor aici, în România, şi despre proiectele ce vor lega şi mai mult cele două state, ne-a vorbit directorul centrului pe România, Enes Bayrakli.

De ce aceste centre culturale „Yunus Emre” în Bucureşti şi Constanţa?

Vorbim despre două filiale ale Institutului Cultural „Yunus Emre” din Turcia. Cele două centre care urmează să se deschidă la Bucureşti şi Constanţa se înscriu într-o reţea amplă dezvoltată de noi la nivelul mai multor ţări. În zona balcanică au mai fost înfiinţate centre culturale „Yunus Emre” în Bosnia- Herţegovina, Macedonia, Kosovo, Albania, iar acum am ajuns şi în România. De ce în România?! Pentru că există o prietenie veche între Turcia şi ţara dumeavoastră, există legături istorice şi culturale pe care ne dorim să le dezvoltăm şi mai mult acum, prin intermediul celor două centre.

În ce va consta activitatea centrelor „Yunus Emre”?

Obiectivul principal al Institutului Cultural „Yunus Emre” şi implicit al filialelor sale, care au statut de centre culturale şi sunt deschise în numeroase alte state, este de a promova cultura turcă. În acest sens, atât la Constanţa, cât şi la Bucureşti se vor organiza cursuri de limba turcă, cursuri de artă clasică turcă, printre care se va număra tehnica ebru, cursuri pentru învăţarea instrumentelor tradiţionale turceşti. În fiecare săptămână, la sediul centrelor din Constanţa şi Bucureşti vor rula filme subtitrate şi în limba română, anual vor avea loc şi două – trei expoziţii, ocazie cu care vom avea ca invitaţi mari pictori din Turcia, bilunar vor avea loc seminarii despre promovarea culturii turce, simpozioane despre relaţiile dintre România şi Turcia. De asemenea, avem în vedere şi susţinerea învăţământului în limba turcă din instituţiile de învăţământ din România. La sediile centrelor din Bucureşti şi Constanţa vor funcţiona şi două biblioteci, unde cei interesaţi de limba, literatura şi cultura poporului turc vor avea la dispoziţie aproximativ 2.000 de volume pe care le vor putea studia fie la sală, fie la domiciliu.

Pe viitor ne mai gândim şi la organizarea unor cursuri de folclor, dar şi la unele proiecte cu finanţare europeană, având ca partener, membru al Uniunii Europene, România.

Cui se vor adresa toate aceste acţiuni desfăşurate de centrele culturale „Yunus Emre” de la Bucureşti şi Constanţa?

Ne adresăm, în primul rând populaţiei majoritare, românilor, în rândul căreia ne dorim să facem cunoscută cultura turcă. În al doilea rând ne adresăm etnicilor turci şi tătari din România care trăiesc pe aceste meleaguri de sute de ani şi în al treilea rând ne adresăm turcilor stabiliţi în România, care au aici diferite afaceri.

Proiectele noastre vor fi, astfel, iniţiate şi derulate în funcţie de cele trei zone de interes menţionate.

 

Ce trebuie să ştie cei care vor să se înscrie la cursurile de limba turcă?

Înainte de începerea fiecărui curs, vom anunţa acest lucru prin intermediul presei, pe pagina noastră de facebook, prin informări la sediul celor două centre. Imediat ce se vor strânge aproximativ zece înscrieri, vom începe cursul. Modulul va avea 72 de ore, două şedinţe pe săptămână a câte trei ore fiecare. Cursurile vor fi organizate conform standardelor europene şi vor fi adaptate programului cursanţilor. Profesorii vor fi din Turcia, dar vom avea, în regim part – time, şi profesori de aici, absolvenţi de Turcologie. Cei care vor participa la aceste cursuri vor avea, la final, posibilitatea să-şi evalueze cunoştinţele în urma unui examen, susţinut, de asemenea, în conformitate cu normele europene, urmând apoi să primească un atestat recunoscut de toate instituţiile.

Profit de această ocazie să anunţ că încep înscrierile la cursurile noastre de limba turcă, programate a începe în prima săptămână a lunii octombrie la Bucureşti şi în a doua săptămână a lunii octombrie, odată cu inaugurarea centrului, la Constanţa.

Ce mesaj aveţi acum, la început de drum, în România?

Vom avea o uşă deschisă întotdeauna pentru populaţia majoritară şi pentru turcii şi tătarii de aici. Centrul nu va fi doar o instituţie, ci va fi o casă deschisă tuturor. Dorim să întindem o mână de ajutor celor care vor să cunoască mai multe despre cultura turcă. Vom avea şi broşuri de promovare turistică, informaţii despre oferta educaţională din Turcia şi multe altele. Dorim să vină în primul rând populaţia majoritară să deschidă uşa noastră, dar şi comunităţile de turci şi tătari de aici, iar acestea din urmă dorim să ne şi sprijine în derularea acţiunilor noastre.

Citeste si...

3 Raspunsuri

  1. Meriem says:

    astept cu nerabdare deschiderea centrului din Constanta! multumim!

  2. Adina Bocai says:

    Incepand de saptamana aceasta centrul este deschis si la Constanta, de luni pana vineri intre orele 10 – 19. Sediul este pe strada Mihai Eminescu, nr.2, vizavi de Inspectoratul Scolar Judetean.

  3. Güner Akmolla, scriitoare bilingvă, tătară crimeeană, turcă și română says:

    Tătarii au venit pe teritoriul de azi al recentelor state precum Ungaria, România, Bulgaria cu mult înainte de invazia mongolă de la 1241: avarii vin la 375, urmați aproape la 200-250 de ani de alte triburi turco-tătare pe care îi recunosc drept strămoși: hunii ( 395), hazarii (787), cumanii și pecenegii ( 933) care întemeiază (la 1048) imperiul Cumania sau cum spunem noi Deșt-i Qîpceaq.În 1303 s-a tipărit la Solhat / Eski Kîrîm/ Starîi Krim – Crimeea Codex Cumanicus în 3 limbi: cuman sau tătara crimeeană de azi, latin, persan.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.