Haşim Koç, Directorul Centrului Cultural „Yunus Emre” - Constanța
La sfârşitul anului trecut la Constanța și București au fost inaugurate, în prezența directorului Enes Bayrakli, două centre culturale aparținând Institutului „Yunus Emre” din Turcia. În prezent, la conducerea Centrului „Yunus Emre” din Constanța se află Haşim Koç, care ne-a vorbit atât despre instituția pe care o coordonează, dar și despre contactul cu comunitatea turcă din România. Absolvent al Facultății de Ştiinte Sociale din cadrul Universităţii Boğaziçi, unde deţine şi masteratul, Haşim Koç urmează cursuri de doctorat la Universitatea Georg-August din Göttingen, Germania.
Ce cursuri se desfăşoară în momentul de faţă la Centrul Cultural „Yunus Emre” Constanţa şi câţi cursanţi îi păşesc pragul?
În cadrul Centrului Cultural „Yunus Emre” se desfăşoară cursuri de limba turcă, de artă, desen pentru copii, pictură, ebru şi de curând a început şi cursul de limbă turcă osmană. La cursurile de limba turcă avem înscrişi 51 de elevi dintre care 40% sunt români. La cursurile de pictură pentru copii avem 20 de cursanţi, şase la vioară, 12 la pictură ebru, 15 la dansuri tradiționale turcești şi 7 la caligrafie otomană. Acestea sunt pentru început primele cursuri.
Cum apreciaţi comunitatea musulmană din România? Există diferenţe între musulmanii de aici şi cei din Turcia sau cei din Orientul Mijlociu, de exemplu?
Diferenţe există, desigur. Credinţa este aceeaşi peste tot, stâlpii de bază sunt aceiaşi, dar ritualul religios sau modul de interpretare este altul care depinde de necesităţile locale. Dacă mergi la slujbă la geamia Hunchiar de exemplu toată lumea se roagă la fel ca în Turcia.
Aceasta ţine de partea bună şi de bogăţia islamului care permite oamenilor să îşi manifeste credinţa conform necesităţilor zonei geografice. Dar în principiu credinţa este aceeaşi toată lumea crede în Profet şi în învăţămintele religioase. Este un lucru natural firesc, orice persoană este diferită şi orice cultură este diferită.
Aţi avut o primă întâlnire cu lideri ai comunităţii turce din Constanţa. Cum apreciaţi această întâlnire?
Am fost în vizită la UDTR unde i-am cunoscut pe preşdintele uniunii şi pe secretarul general . Să fii o minoritate etnică nu este un lucru uşor, dar etnicii turci sunt norocoşi în comparaţie cu cei din alte ţări. Din cunoştinţele mele şi din primele mele observaţii, musulmanii din România nu au fost niciodată o comunitate religoasă incomodă, periculoasă, care să ridice probleme şi din acest motiv au putut să îşi păstreze propria identitate etnică şi religioasă şi acesta este un avantaj. Statul român le oferă drepturi, libertăţi, le susţine acţiunile de promovare a identităţii etnice, cultura şi tradiţiile. Există în Dobrogea o comunitate turcă şi tătară veche de câteva secole, numeroasă , de circa 40.000 de membri care atestă existenţa culturii turce în această zonă a României.
Liderii acestei comunităţi sunt cei care organizează acţiunile de promovare a identitaţii etnice contribuind astfel la păstrarea, conservarea şi transmiterea generaţiilor viitoare şi apreciez acest lucru. Acest rol le revine organizaţiilor reprezentative să aibă o relaţie bună cu presa şi să îşi promoveze imaginea nu numai în Dobrogea ci şi în alte regiuni ale ţării şi chiar în afara ei. În România există multe minorităţi etnice faţă de care statul are o atitudine de respect şi care sunt sprijinite să îşi promoveze identitatea. În alte ţări nu este uşor să faci acest lucru pentru că nu eşti sprijinit. În România copiii au posibilitatea să înveţe la şcoală limba maternă, există mulţi profesori care predau limba turcă şi aceeaşi este situaţia şi cu religia islamică. Aceasta arată deschis care este atitudinea statului faţă de minorităţi şi este un lucru foarte bun care contribuie la sporirea zestrei culturale.
