Zi de sărbătoare pentru turcii și tătarii din România. Tradiții de Hîdîrlez

Foto: Serhat Ismail

Sărbătoare preislamică, Hîdîrlezul marchează începutul anului agricol și trecerea la anotimpul cald. Este una dintre cele mai vechi sărbători laice, păstrată de turcii și tătarii dobrogeni, dar și de comunitățile turce din Balcani și Anatolia. Hîdîrlezul se sărbătorește în fiecare an în ziua de 6 mai, conform calendarului gregorian, și marchează începutul unui nou anotimp.

Este o sărbătoare câmpenească și se desfășoară în natură. Cu prilejul Hîdîrlezului se prepară bucate tradiționale, se spun legende, proverbe, zicători, se cântă și se dansează pe muzică tradițională. Printre bucatele pe care gospodinele le pregătesc pentru această zi se numără plăcintele cu brânză sau cu carne și turtele din aluat nedospit.

Specifice acestei sărbători sunt și unele ritualuri, precum rostogolirea prin iarbă sau săritul peste foc, ambele semnificând îndepărtarea relelor. De asemenea, la tătari, specific acestei sărbători este și obiceiul „qalakay tıgırmaq”. De pe o pantă se rostogolea la vale o plăcintă numită qalaqay. Dacă aceasta se oprea cu baza în sus se anunța un an sărăcăcios, iar dacă se oprea așa cum fusese așezată în tavă se anunța un an rodnic.

În această zi de sărbătoare, turcii și tătarii își adresează tradiționala urare Hıdırlez Bayramı Mubarek Olsun! (turci) și Qıdırlez Bayramı Qayırlı Bolsın! (tătari).

Citeste si...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *