Aurel Vainer, președinte FCER: „Istoria evreilor din România iese din nou în lume”

„Un proiect ambițios și pretențios” și „un exercițiu de modestie intelectuală”, astfel a fost descris cel de-al doilea număr al anuarului „Revista de istorie a evreilor din România”, publicație editată de Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic și Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.

Sinagoga Mare din București a fost gazda lansării celui de-al doilea număr al anuarului „Revista de istorie a evreilor din România”, eveniment care a avut loc vineri, 26 ianuarie. Tipărită în condiții grafice deosebite și cu o abordare interdisciplinară, publicația reunește în cele 313 pagini 30 de articole semnate de cercetători ai istoriei evreilor, arhitecți și muzeografi. Volumul este structurat pe șapte secțiuni: Locuri, Nume, Imagini și cuvinte, Arhive, Memorie și reparații, Noutăți și Recenzii.

„Să arătăm viața autentică a evreilor din România de atunci”

În cuvântul său de deschidere, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, dr. Aurel Vainer, a apreciat demersul publicării revistei drept un „proiect ambițios și pretențios”. El a subliniat, totodată, rolul pe care îl are o publicație: „prin această revistă, istoria evreilor din România iese din nou în lume”. Apariția acestui al doilea număr al „Revistei de istorie a evreilor din România” coincide, în mod fericit, cu împlinirea a 40 de ani de la înființarea Centrului pentru Sudiul Istoriei Evreilor din România, o construcție îndrăzneață a înaintașilor evreilor de astăzi, într-o perioadă în care, așa cum a precizat președintele FCER, dr. Aurel Vainer, „evreii făceau parte din categoria «alții»”. „Privind retrospectiv, le mulțumesc înaintașilor noștri care au avut curajul să construiască acest centru”, a spus Aurel Vainer. Tot el a adresat un îndemn celor care se apleacă spre studiul istoriei evreilor din România: „Cercetați istoria evreilor cu de toate. Nu numai suferința din Holocaust, nu numai munca la zăpadă sau pe șantiere sau în deportări, ci să arătăm viața autentică a evreilor din România de atunci”.

În contextul aniversării a patru decenii de activitate a CSIER și a 100 de ani de la Marea Unire, președintele Aurel Vainer a avansat și propunerea de a organiza o manifestare amplă dedicată celor două evenimente importante. Aurel Vainer a propus ca manifestările să aibă ca temă contribuția evreilor din România pe parcursul celor 100 de ani la viața socială, culturală, economică a țării, dar și participarea acestora la cele două războaie mondiale.

Aurel Vainer a încurajat, în acest context, atragerea de colaboratori care să fie susținuți în demersurile lor de cercetare a istoriei evreilor din România. Președintele FCER a mai anunțat cu acest prilej că federația este dispusă să sprijine activitatea științifică a istoricilor și că printre proiectele viitoare se numără și realizarea unor monografii ale unor localități a căror existență se leagă de istoria evreilor.

„Un exercițiu de modestie intelectuală”

Directorul CSIER, Adrian Cioflâncă, a apelat la un elogiu pentru modestia intelectuală, el evidențiind volumul de muncă necesar pentru apariția unei astfel de lucrări. „Editarea unui volum este un exercițiu de modestie intelectuală, este un efort foarte mare, care anul acesta a fost făcut de doamna Anca Tudorancea, secretarul științific al Centrului, cu un rezultat nu doar arătos din punct de vedere grafic, cât mai ales consistent științific”, a spus Adrian Cioflâncă.

De altfel, directorul CSIER a menționat că publicația centrului în forma actuală a reprezentat unul dintre obiectivele sale manageriale: „Transformarea buletinului centrului într-o revistă academică pe care sperăm să o înscriem în baze de date cât mai curând a fost unul dintre proiectele mele când am devenit director al centrului”, a precizat Adrian Cioflâncă.

Cel de-al doilea număr al Revistei de Istorie a evreilor din România a fost coordonat de Anca Tudorancea, secretar științific al CSIER. În intervenția sa, ea a trecut în revistă contribuția fiecăruia dintre autorii articolelor, vorbind, totodată, și despre istoricul publicației.

„E loc pentru mulți cercetători pe această piață editorială și academică”

În calitate de invitat, dar și de autor al unuia dintre articolele apărute în acest număr al revistei, Cristian Vasile, cercetător științific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, a pus accent pe importanța diseminării informației strânse în acest volum și pe lărgirea tematicii de studiu pe o piață a ideilor care are suficient loc pentru cât mai mulți cercetători care vor să se aplece spre subiecte legate de istoria evreilor din România.

„Revista abordează o tematică mai largă, perioade istorice, de la istoria evului mediu târziu la istoria modernă, istoria contemporană, prin urmare, o paletă mai largă de tematică, deci e loc pentru mulți cercetători pe această piață editorială și academică, atât prin conținut, cât și prin abordări. Uitându-mă cu atenție pe revistă am descoperit și ceva ce se impune la o privire mai cuprinzătoare, aceea că perioada 1944 – 1948 nu trebuie privită ca un moment de ruptură. Dacă ești istoric al comunismului nu înseamnă că trebuie să neglijezi ceea ce s-a întâmplat înainte, în interbelic, perioada antonesciană. Poți fi istoric al comunismului, dar poți încerca să tratezi și problemele antisemitismului, ale Holocaustului, ale violenței xenofobe din interbelic. Și de multe ori este indicat să o faci pentru că nu poți să înțelegi anii 50 fără să cobori în trecut în anii 20 – 30, vremea perioadei antonesciene”, a spus Cristian Vasile.

La evenimentul care a avut loc la Sinagoga Mare din București a participat, alături de membri ai comunității, și subsecretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, Aledin Amet.

Citeste si...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *