Ansambluri de dansuri, soliști, poeți și jurnaliști și-au dat întâlnire la malul Mării Marmara (galerie foto)

simpozion ziaristi Yalova
Reprezentanți ai diferitelor popoare din spațiul turcic și-au dat întâlnire și anul acesta la Yalova. Orașul de pe malul Mării Marmara a găzduit în perioada 17 – 23 iulie cea de-a XVII-a ediție a Festivalului lumii turcice și al popoarelor înfrățite. Alături de ansamblurile care au pus în valoare frumusețea muzicii și dansurilor fiecărui popor în parte, în cadrul aceleiași manifestări a avut loc și tradiționala întâlnire a jurnaliștilor, dar și cea a poeților.
Reprezentanți din România, pe scena festivalului de la Yalova
România nu a lipsit nici ea, anul acesta, din rândul țărilor participante la festival. Este binecunoscut faptul că țara noastră este renumită pentru multitudinea comunităților etnice care trăiesc într-o armonie desăvârșită cu populația majoritară, dând naștere de sute de ani unui model de conviețuire interetnică. Comunitățile turcă și tătară sunt cele mai numeroase în Dobrogea și cele mai active. Ele au fost reprezentate și pe scena Festivalului lumii turcice de la Yalova, acolo unde ansamblurile Fidanlar, al Uniunii Democrate Turce din România, și KARASU, al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România – filiala Medgidia, au evoluat alături de alte ansambluri invitate din Bulgaria, Macedonia, Dagestan, Georgia, Kazahstan, Cipru de Nord, Osetia de Nord, Karaçay. De asemenea, pe scena aceluiași festival au urcat și artiști care i-au reprezentat pe turcii din Siria.
În ceea ce privește evoluția celor două ansambluri care i-au reprezentat pe turcii și tătarii din România, acestea s-au prezentat cu dansuri specifice comunităților din Dobrogea. Dacă Ansamblul Fidanlar, al UDTR, a evoluat de două ori în cadrul festivalului, numai pe scena Amfiteatrului din Yalova, KARASU, al UDTTMR, a avut evoluții atât pe scena Amfiteatrului din orașul Yalova, cât și în stațiunea Aydinkent și în localitatea Gemlik. În cadrul spectacolelor, membrii ansamblului KARASU au prezentat atât dansuri tradiționale tătărești din zona Dobrogei, cât și dansuri tradiționale turcești.
Deși așteptată cu interes de toți cei aproximativ 500 de participanți la Festivalul de la Yalova, gala finală nu a mai avut loc, ca urmare a faptului că Guvernul de la Ankara a declarat trei zile de doliu național în memoria victimelor din Gaza, toate manifestările de orice fel fiind anulate în această perioadă.

Turcia, România, Macedonia – triunghiul promovării lumii turcice
festival yalova 2014 (9)Cu toate acestea, cea de-a XVII-a ediție a Festivalului lumii turcice și al popoarelor înfrățite de la Yalova și-a atins și anul acesta scopul. În ultima zi a manifestării, în cadrul tradiționalei întâlniri a reprezentanților tuturor grupurilor participante cu organizatorii, a avut loc pe lângă de acum obișnuitul schimb de cadouri, și un schimb de impresii, idei, păreri și propuneri. Astfel că, toți participanții au subscris ideii că manifestarea organizată de 17 ani de YAFEM este un bun prilej de a interacționa cu reprezentanți ai culturii din spațiul turcic, provenind din diferite colțuri ale lumii. În același context s-a mai menționat și rolul pe care îl au în acest demers al promovării culturii lumii turcice și festivalurile organizate la Constanța, de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, și în Macedonia de coordonatorii Ansamblului „Bahar”, toate cele trei manifestări având un rol deosebit.
Tot din programul festivalului au făcut parte și vizitele oficiale la autoritățile locale, respectiv la primarul orașului Yalova, Vefa Salman, căruia i-a fost adresată și invitația de a participa la ediția de anul acesta a festivalului organizat de UDTTMR, dar și la prefectul Yalovei, Esengül Civelek.

Crimeea și turcii din Irak și din Siria, în atenția jurnaliștilor
Timp de două zile, la Yalova a avut loc și un simpozion dedicat ziariștilor, în cadrul căruia s-au abordat teme precum Crimeea și situația turcilor din Siria și Irak. A fost o întrevedere care a generat numeroase discuții referitoare la subiectele amintite, dar și propuneri de sprijinire a celor pentru care contextul politic actual atât în țările din care provin, cât și la nivel internațional, nu este tocmai unul favorabil. S-a făcut apel la tătarii de pretutindeni de a găsi soluții să-i sprijine pe tătarii din Crimeea, dar, în același timp s-a făcut trimitere și la luarea în calcul a desemnării unor noi lideri pentru tătarii din Crimeea, cunoscut fiind faptul că Mustafa Abdulcemil Kirimoglu și Refat Ciubarov nu mai pot intra in Crimeea. Cu toate acestea, Nail Aytar, unul dintre participanți, a precizat că „Crimeea trebuie să își continue existența, nu au altă posibilitate, de acum încolo sunt parte a Federației Ruse”. Același vorbitor a ținut să menționeze, însă, că Turcia este o alternativă pentru tătari, pe turci și pe tătari legându-i pe lângă istorie, și religia.
În ceea ce privește situația turcilor din Irak și din Siria, participanții la simpozion au putut urmări două filme care, timp de câteva minute fiecare, i-au adus pe toți cei prezenți în mijlocul unei realități crude, ale cărei fețe sunt multe dintre ele ascunse de ochii presei, rămânând necunoscute întregii lumi.
Delegația UDTTMR, condusă de prim-vicepreședintele Samir Menan a avut reprezentanți și la simpozion, manifestare în cadrul căreia a fost prezentată organizația, activitățile sale și tot ce ține de viața tătarilor din România, o realitate total diferită și unică în felul ei în raport cu toate celelalte prezentate în cadrul aceleiași manifestări.

Citeste si...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.