„România are nevoie de «Drumul Mătăsii»”

Metin APTI, Președintele Asociației „Drumul Mătăsii”

Unul dintre cele mai ample proiecte ale omenirii care își are originile în urmă cu mai bine de 2000 de ani și care a contribuit în timp atât la stabilirea și consolidarea contactelor economice, în primul rând, dar și culturale și diplomatice între China și Europa este pe cale să se reia, România fiind, de data aceasta, o piesă importantă în puzzle-ul geostrategic ce urmează a se construi. Asociația „Drumul Mătăsii”, care se va lansa oficial joi, 21 iunie, la Hotel Hilton din București, este un ONG nou înființat cu scopul de a se implica în dezvoltarea acestui proiect de reeditare a vechiului „Drum al Mătăsii”. Prin implicarea sa, asociația își asumă un statut deosebit de important în spațiul euro-asiatic.

Despre ce înseamnă astăzi „Drumul Mătăsii”, de unde a pornit ideea, care sunt obiectivele organizației, dar mai ales cât este istorie și cât perspectivă în acest proiect, ne-a vorbit chiar președintele asociației, Metin Apti.

 

–         Pe 21 iunie urmează a avea loc, la București, lansarea Asociației „Drumul Mătăsii”, al cărei președinte sunteți. Un proiect mai mult decât îndrăzneț, numai dacă ne gândim că fie și numai prin alegerea numelui organizației vă asumați un background istoric cu greutate. Ce reprezintă, de fapt, „Drumul Mătăsii” astăzi?

–         Asociația „Drumul Mătăsii” este, cu siguranță, un proiect amplu, pe care mi-l asum și pe care l-am gândit de ceva timp în cele mai mici detalii alături de câțiva apropiați de-ai mei. S-a născut în primul rând din rațiuni economice. Nu am neglijat, însă, nici aspectele culturale și cu atât mai puțin pe cele diplomatice. Așadar, un puzzle geostrategic extrem de importat, atât prin prisma istoriei, dar mai ales prin cea a viitorului. Și pentru a mă face înțeles pentru toată lumea, cred că trebuie să fac o scurtă incursiune în istorie și să pornim de la ce a reprezentat acest „Drum al Mătăsii” în istoria omenirii: cel mai vechi drum comercial de importanță mondială, lung de aproximativ 10.000 km, ale cărui începuturi datează din secolul II i.H. Pornea de undeva din China și ajungea până la Roma, mai apoi s-a oprit la Constantinopol. În aproape 1500 de ani, timp în care importanța lui a fost una vitală, pe traseele străbătute au înflorit, datorită acestui drum străbătut de caravane, numeroase și importante centre economice și culturale. Deși totul a început ca un drum exclusiv comercial, activitatea de bază pe tot traseul parcurs fiind schimbul de mărfuri, în timp, comercianților li s-au alăturat și oameni de cultură, savanți care atunci când caravanele poposeau în anumite regiuni, erau invitați la palate, țineau prelegeri, propovăduiau diverse învățături. Iată, așadar, și componenta culturală a „Drumului Mătăsii”, singurul loc din lume în care s-au intersectat și s-au răspândit ideologii, culturi, tradiții dintre cele mai diverse, precum și cele mai importante religii ale omenirii: Confucianismul, Iudaismul, Hinduismul, Islamul, Creștinismul, Budismul, Zoroastrismul. Importanța „Drumului Mătăsii” a scăzut odată cu marile descoperiri geografice de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, moment în care a apărut alternativa rutelor comerciale pe mare, acestea îndreptându-se spre Oceanul Atlantic, mai ales către Lumea Nouă, America. Deși mai puțin important, „Drumul Mătăsii” nu a dispărut, el există și astăzi, numai că trebuie, bineînțeles, modernizat, dezvoltat și exploatat la valoarea lui actuală, lucru pe care și-l propune asociația noastră.

–         Așadar, un proiect cu un potențial imens, nu numai pe plan național, cât mai ales la nivel internațional, cu oportunități de dezvoltare în toate domeniile și acum, în România, iată și o organizație, Asociația „Drumul Mătăsii”, hotărâtă să-și asume un rol deosebit de important în derularea proiectului în țara noastră. Ce se va întâmpla după lansarea oficială din 21 iunie?

–         Lansarea oficială din 21 iunie va fi un bun prilej de a ne face cunoscuți, pentru a anunța lumea de existența noastră și mai ales pentru a ne manifesta public disponibilitatea de a pune umărul la acest proiect colosal care este „Drumul Mătăsii”. Trebuie să amintim aici că propunerea relansării „Drumului Mătăsii” i-a aparținut fostului președinte al Republicii Azerbaidjan, Heydar Aliev, în septembrie 1998, la Baku, moment în care a vorbit pentru prima dată despre refacerea „Drumului Mătăsii”, de data aceasta sub denumirea „Noul mare Drum al Mătăsii” care să lege Asia de Europa. De asemenea, deloc de neglijat și extrem de important este faptul că România, prin președintele de la acea vreme, Emil Constantinescu, s-a numărat în grupul fondatorilor „Noului mare Drum al Mătăsii”, alături de liderul azer Heydar Aliev, de președintele Republicii Turcia de atunci, Süleyman Demirel, și de cel al Georgiei, Eduard Șevardnadze. Iată, așadar, pe ce cărări bătătorite pășim noi astăzi cu Asociația „Drumul Mătăsii” și mai ales cât de mult ne obligă acest istoric. Revenind la întrebarea dumneavoastră, după lansare mă aștept ca lumea să înțeleagă, în primul rând, că România trebuie să reintre în acest circuit din care am ieșit, la un momemt dat, din motive pe care nu le amintim aici. Contextul actual ne avantajează încă, totul depinde numai de noi să ne integrăm în coridoarele de transport aferente acestui mare proiect euro-asiatic cât mai curând posibil. În plus, să nu uităm că și Uniunea Europeană este interesată de dezvoltarea unor astfel de conexiuni, existând chiar proiectul european TRACECA, valabil și în prezent și care vizează, de asemenea, un coridor de transport între Europa și Asia.

–         Sunteți un prosper om de afaceri și cel mai probabil considerentele economice au atârnat greu în luarea deciziei de a iniția acest proiect. Ce așteptări aveți de la „Noul Drum al Mătăsii”?

–         Îmi place să cred că sunt un om de afaceri conectat la realitatea economică mondială, gata să mă implic și să promovez proiecte noi pe care contextul actual ni le impune, așa cum este astăzi „Drumul Mătăsii”. Așteptările mele de la acest proiect converg, cu siguranță, cu cele ale statului român sau cel puțin așa îmi place să cred. Proiectul de refacere a vechiului „Drum al Mătăsii” înseamnă, în primul rând, construirea de autostrăzi și cale ferată care să lege Asia de Europa și care poate și trebuie să treacă și prin România. Parțial, acestea s-au construit. Partea chineză s-a implicat în Kazahstan, Uzbekistan, acum în Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia… Ele nu sunt conectate încă, dar legăturile vor fi stabilite cât de curând. China este foarte interesată în acest sens pentru că ei doresc să-și exporte produsele nu numai pe mare sau cu avionul, ci și pe vechile trasee ale caravanelor. În plus, piața de desfacere pe care o oferă Asia Centrală și Azerbaidjan este una imensă. Odată ce fostele state sovietice și-au dobândit independența, toate marile companii din Occident și-au deschis filiale aici. De pildă în 1992, la mai puțin de un an de la câștigarea independenței Kazahstanului, Chevron-ul investise aici 5 miliarde de dolari. Și poate cel mai important aspect care ar trebui să ne preocupe și pe noi este capacitatea energetică pe care o au Asia Centrală și Bazinul Caspic, o alternativă confortabilă la energia din Golful Persic, din Orientul Apropiat și Mijlociu, din zona arabo-iraniană. Luând în considerare toate acestea, cred că România are nevoie de „Drumul Mătăsii”, după cum acest amplu proiect euro-asiatic are nevoie de România.

–         Ați vorbit despre autostrăzi și căi ferate, căi de comunicare care vor fi conectate între ele, între statele aflate pe acest „Nou Drum al Mătăsii”. Cel puțin la capitolul autostrăzi, România nu excelează deloc. Cu ce intră ea în proiect, totuși? Ce poate oferi țara noastră?

–         România trebuie să valorifice în primul rând Canalul Dunăre-Marea Neagră, Portul Constanța și Dunărea. Marele nostru noroc, dacă putem spune așa, este faptul că nu s-a finalizat încă proiectul Calafat – Vidin care ar fi preluat până acum tot fluxul, iar Portul Constanța și, de asemenea, canalul ar fi fost reduse la circuit intern, ceea ce reprezenta o pierdere enormă pentru țara noastră. De aceea cred că este momentul să ne implicăm toți, agenți economici, dar și autorități, în a mișca acest proiect benefic pentru întreaga țară.

–         Aspectele economice au acaparat întreaga discuție. Totuși, să nu uităm nici de coordonatele culturale, „Drumul Mătăsii” fiind la vremea lui un instrument de diseminare a culturilor, religiilor, ideologiilor dintre cele mai diverse la o scară foarte mare, cum chiar dumneavoastră ați amintit. Cum se prezintă din acest punct de vedere „Noul Drum al Mătăsii”?

–         Experiența ne-a demonstrat de nenumărate ori că mari proiecte și relații economice au avut la bază relații culturale. Cultura este un instrument de promovare a unei țări, a unei identități, este un mesager universal acceptat și credibil al tuturor statelor, mai bogate sau mai sărace din punct de vedere financiar. Asociația „Drumul Mătăsii”, care, așa cum ați putut constata din discuția noastră, s-a clădit în primul rând pe considerente economice, se lansează, totuși, prin intermediul unei conferințe internaționale științifice, intitulată „Drumul Mătăsii – istorie și perspective”, de organizarea căreia s-a ocupat Prof. Univ. Dr. Tasin Gemil, istoric renumit, fost Ambasador al României în Azerbaidjan și Turkmenistan, promotorul unui alt amplu proiect și anume Institutul de Turcologie și Studii Central – Asiatice, care funcționează în cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, și pe care l-am cooptat, de asemenea, în noua asociație, unde ocupă funcția de vicepreședinte. Eu pot să vă spun doar că evenimentul este organizat la un nivel foarte ridicat, cu pretenții, cu participanți de seamă, peste 30 la număr, care provin din țări din zona de influență a „Drumului Mătăsii”, personalități istorice, culturale, oameni de știință, cercetători, toți prezenți între 21 și 23 iunie la București pentru a susține prelegeri pe teme dintre cele mai diverse referitoare la „Drumul Mătăsii”. Așadar, iată că pornim cu un eveniment cultural care sperăm să fie de bun augur pentru „Noul Drum al Mătăsii” care va trece, și cu ajutorul asociației noastre, și prin România.

Citeste si...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *